Oameni buni, urmariti semnele pe care destinul vi le ofera. Stiti fazele alea din filme, cand oamenii sunt in impas si nu stiu ce alegere sa ia in continuare? Se aseaza in genunchi si se roaga, fie la D-zeu, fie la vreun zeu sau chiar la o ruda decedata :), ca sa primeasca un semn, sa le arate calea pe mai departe. La astfel de secvențe, eu stau cu inima stransa si astept SEMNUL si, de cele mai multe ori, semnul apare.
Se intampla doar în filme sa primesti indicii imediat, dar în realitate, SEMNUL nu apare cand il chemi tu, apare cand te astepti mai putin si trebuie sa-l prinzi din zbor.
Am observat ca sunt urmarita la tot pasul de indicii, poate fiindca am invatat sa le descopar. Dar am mai observat ca pentru asta este nevoie sa fiu in armonie cu mine, sa fiu impacata cu lumea si cu ce se intampla in jurul meu, sa fiu Zen.
Cateva exemple amintesc, in care semnele m-au ajutat sa imi gasesc drumul, si asta recent. Intamplarile sunt lungi, asteptarile si mai lungi, povestile banale, dar adevarate. Pe scurt…
Primul semn, pe care l-am remarcat cel mai profund si care m-a facut sa deschid bine ochii la celelalte care au urmat, a fost in urma cu doi ani, cand toate actiunile si drumurile mele duceau spre acel job pe care il asteptam de ani de zile. Oamenii pe care i-am intalnit, locurile in care ma aflam, toate ma ghidau inspre ACOLO.
Atadata, am primit indicii cand si cum sa ma pregatesc pentru a-mi asigura o marire de salariu. Nah, trebuie si de astea.
Si semnele tot continuau sa apara…
Am citit si eu indemnurile motivationale care abunda pe internet si am retinut faptul ca trebuie sa iti doresti cu adevarat acel ceva si toate energiile universului conlucreaza pentru a-ti indeplini dorinta.
Cica este vorba despre LEGEA ATRACTIEI. Tot ce ni se intampla in viata este pentru ca noi atragem intamplarile si ele sunt atrase de noi, prin vizualizarea prin care o facem in mintea noastra.
Si mi-am dat seama ca toata viata am fost inconjurata de semne, dar nu le-am acordat atenție. Am inceput sa le recunosc chiar si pe cele care isi implinisera deja rostul. Important este sa vrei sa le vezi si sa vrei sa le urmezi. Se pot întampla lucruri cu adevarat importante, daca esti dispus sa faci schimbarea. Eu am dat exemple de evenimente banale, fiindca la atat m-am limitat in curajul meu. Nu aveam nimic de pierdut urmandu-le. In continuare, VAD cu ochii mintii calea, dar de multe ori nu am curajul sa o abordez, fiindca schimbarile ar fi prea mari si ar trebui sa imi stric echilibrul emotional in care ma aflu (e, mai exact confortul).
Incep sa cred ca avem o soarta scrisa de cineva, dar pe care o putem modifica (app de liberul arbitru), care poate fi cea corecta, cea buna. Poate ca ajungem tot acolo unde ne este dat, dar intr-un timp mai lung, pe ocolite, fiindca ne abatem de la drumul drept, fie constient, fie nu. De aceea viata este o lupta, fiindca refuzam sa vedem realitate si fiindca refuzam sa ne urmam calea.
Universul raspunde gandurilor noastre, nu ne aude cuvintele. Trebuie sa gandim ceea ce ne dorim cu adevarat, sa ne gandim mereu la acel lucru, sa-l gandim profund, sa cerem ceea ce vrem si sa rezonam cu ceea ce am cerut. Este foarte important acest aspect. Trebuie sa stim sa generam sentimente pentru a ni se indeplini dorintele. Orice ne face sa ne simtim bine, se va atrage spre noi mai mult. Trebuie doar sa fim pozitivi, sa fim fericiti si sa avem ganduri curate, frumoase.
„Fericirea unui om nu consta in lipsa dorintelor, ci in cunoasterea perfecta a lor.” – Alfred Lord Tennyson
Sinapse 