Publicat în Sinapse

O vizită la medicul de familie…

O vizită la medicul de familie îți creează și mai multe frustrări decât ai avut înainte să-i treci pragul. De ani de zile am ceva probleme cu rinichii și periodic mă deranjează. De câte ori merg la medicul meu, primesc de la el pastile naturiste, cu tratament pe 6 luni. Zic ok o dată, zic ok a doua oară, mai zic și a treia oară, dar problema mea nu se rezolvă. Mă duc odată la el, adica ea, cu rezultatul sumarului de urină, și zice să iau nu știu ce antibiotic. Sunt fericită că, în sfârșit, mă tratează cu seriozitate, zic eu. Nu știu ce fel de antibiotic era, dar nu mi-a plăcut. Poate, pe moment, a vindecat problema, dar m-am ales cu altă boală, extrem de iritantă. Ok, am tratat-o și pe asta și am fost fericită o vreme. Nu știu câta vreme, poate un an, poate mai mult. Din nou probleme cu rinichii. Nu beau suficientă apă, știu. Am ridicat borduri de beton în perioada menstruației (și acum mă doare burta când mă gândesc) și a doua zi am căzut la pat. Mă duc la medicul de familie. Îmi dă același antibiotic. Îi zic că nu-l mai vreau, fiindcă data trecută m-a lăsat cu o jenă și nu-mi plac jenele. A zis că jenele se tratează ușor și să fac bine să iau antibioticul cu mult iaurt și voi fi bine. L-am luat o zi, două, din a treia zi am simțit că ceva nu este în regulă. Îmi era rău, pur și simplu, și nu puteam să-mi explic de ce, ce simt, unde simt. A treia zi, am crezut că mor. De rău, de durere, de mai știu eu ce. Mă zvârcoleam în pat, de la dreapta la stânga și invers, de pe pat, sub pat, din întins, ghemuit, apoi îngenuncheat, vomă, vaiete, dar fără lacrimi, fiindcă durerea era prea mare ca lacrimile să poată curge. Mă durea tot în partea dreaptă a abdomenului. Mă durea jos de tot, mă durea în dreptul ficatului, mă durea in spatele lui. M-am dus la urgențe. Acolo, nu mai știu ce mi-au făcut. Țin minte doar ecografia și rezultatul ei. Nu se vede nimic, posibil să fi eliminat o pietricică. Ok, dar de răul ăla și durerea cumplită în dreptul ficatului?

Am plecat de la urgențe fără rezolvare. Seara am primit injecții cu calmante, iar a doua zi m-am dus la o clinică particulară. Nu se vede nimic în dreptul rinichilor, ficatul este puțin mărit, nu trebuia să-mi dea antibiotic, un urinex era suficient, hai să facem un RMN. 800 – 900 lei, mai bine lasă!

Care este ideea acestei povestiri, de fapt?! Care era antibioticul ăla, frate?! Nu de alta, dar iar trebuie să merg la medicul de familie și vreau să știu ce să refuz. Nu mai pot trece încă o dată prin experiența de acum 2 ani. Era un antibiotic cu cutie alb cu albastru (cred) și avea un prospect imens. Reacțiile adverse, scrise în prospect, sunt de-a dreptul șocante, îți distruge organismul și poți să mori naibii.

Ei, adică am fost deja cu problema mea la medicul de familie, dar înainte am căutat în disperare pe internet antibioticul respectiv, ca să fiu pregătită, și nu știu dacă l- am găsit. Poate da, că oricum nu mai știu cum se numea. Am primit tratament cu naturiste pe 6 luni. 6 luni?? Eu nu sunt în stare să mă țin de el nici o săptămână. Sunt foarte indisciplinată în privința asta.

Of, și mai voiam să zic despre medicul de familie, dar nu se mai încadrează în subiect. Altădată/Altă dată.

🤗

Publicat în Sinapse

Alegeri

Soarta ne dă o lecție, atât nouă, românilor, dar mai ales politicienilor. Vrea ca ei să învețe să conlucreze, îi împăca cumva. De aceea niciun partid politic nu a avut câștig de cauză cu ocazia alegerilor din 2020. Probabil, acolo sus, în ceruri, forțele superioare au încercat o soluție de compromis pentru toți românii, vis-a-vis de afinitățile lor. Și de ce i-a adus pe picior de egalitate? De ce vrea să îi unească? Pentru că apare o nouă amenințare la adresa poporului, mult mai gravă decât tot ce a fost până acum. AUR – îngrădirea tuturor drepturilor, regres în ce privește libertățile oamenilor, întoarcere la începuturile omenirii!

Publicat în Sinapse

Dansatoarea la bară

Era o femeie în căutarea unui hobby, dar nu un hobby oarecare, ci unul ales fără să

black vehicle interior
Fotografie de Vinícius Estevão pe Pexels.com

stea prea mult pe gânduri, ceva nou și  provocator. Nu mai era tânără, iar vigoarea de care se mai bucura o folosea doar muncind. I-a zis soțului într-o zi: „Hai să facem ceva nebunesc!” Soțul a privit-o plictisit și i-a răspuns: „Nebunesc? Hai să ne luăm concediu o săptămână!” „Ai înnebunit? Cine ne lasă pe noi o săptămână în concediu?”

A încercat fel de fel, de exemplu, săritura cu coarda, dar mai departe de 1, 1-2, 1-2-3, pe betonul din fața casei, nu a ajuns. S-a încumetat și la mersul pe sfoară, dar copiii din parc s-au supărat pe ea, fiindcă traversarea ei dura prea mult și ținea locul ocupat. În  fine, ultima încercare a fost la curse de raliu, dar instructorul nu a mai primit-o și a doua oară. Furase mașinuța de cart de la un copil, pe care l-a păcălit să urce  în a ei, prea mare pentru o mignonă ca ea. Citește în continuare „Dansatoarea la bară”

Publicat în Sinapse, Spatiul mental

De ce am încetat să gândesc

Există o categorie de oameni – printre care mă număr și eu – care simt nevoia să-și satisfacă în permanență nevoile spirituale și  in valuriîși petrec timpul trecând prin sita gândirii o mulțime de teorii, despre ce există și ce nu există, dar ar putea exista; aici fiind cuprins tot ce poate specula mintea. Citesc, prelucrează, sortează, adaugă, elimină, apoi dezvelesc cearșaful și inaugurează, în conștiință, încă o taină „descoperită”, încă o problema grea „rezolvată”. Este un mod de viață deloc facil, cum poate cred unii, care consumă multă energie sufletească, și fără de care nu pot trăi. Însă…

Alții – printre care mă număr și eu – , dimpotrivă, pun baza mai mult pe nevoile materiale și mai puțin pe cele spirituale, prin angrenarea forțată  a traiului și mentalității proprii –  momentan sunt vinovată – și prin mentalitatea colectivă, regenta care subordonează voința, în cazul familiei mele, mai precis a tinerilor membri. Citește în continuare „De ce am încetat să gândesc”

Publicat în Sinapse, Spatiul mental

Antrenarea creierului

În urmă cu puțin timp, ți-am recomandat această carte. Cred cropped-sinapse1.pngcă poate fi un cadou bun de Crăciun, cu atât mai mult că urmează o perioadă de tihnă în viața fiecăruia (sau în orice concediu – postul ăsta este republicat), potrivită pentru a ne reorganiza şi, de ce nu, pentru a ne mai instrui puțin creierul, implicit sănătatea şi starea de bine.

Andrew Newberg, unul dintre autorii cărți, ne prezintă opt, doar OPT modalități de a obtine sănătate fizică,  mentală şi spirituală, după cum urmează:

8. Zâmbiți. „Chiar dacă nu vă vine să o faceți, simplul act al zâmbetului repetitiv ajută la întreruperea tulburărilor stării de spirit şi întăreşte abilitatea neuronală de a menține o viziune pozitivă asupra vieții”. Citește în continuare „Antrenarea creierului”

Publicat în Personal, Sinapse

De ce nu recomand „Editor de unul singur”, de Bogdan Hrib

Știi emisiunea aia în care juratul 20190509_154149flatează concurentul, gen „Mi-a plăcut ambitusul tău. Ai luat frumos notele înalte, mi-a plăcut modulația și ritmul, dar de la mine azi ai un Nu„?

Ei bine, cred că în acelaşi mod am să încep și eu comentariul meu vis-a-vis de cartea lui Bogdan Hrib, „Editor de unul Citește în continuare „De ce nu recomand „Editor de unul singur”, de Bogdan Hrib”

Publicat în Bloguri, Cartea!, Sinapse

Trupul

Câteodată mai citesc istorii. Istorii ale oamenilor, nu doar ale națiilor. Citind istoria blogului https://alphagora.wordpress.com, am descoperit genul de carte care, la ora actuală, mă interesează cel mai mult – „Scurtă istorie a timpului” – Stephen Hawking. M-a uimit afirmația din citatul prezentat de Nautilus, şi nici nu am prea înțeles-o. Adică, până la urmă, atât de importanți suntem pentru Univers? Tot ce am citit până acum, idei de minți luminate, cum e şi a mea, fiindcă şi eu am susținut asta, cum că suntem extrem de insignifianti, firicel de praf, repet, total neînsemnați, a fost o eroare?
Cu aprobarea autorului, aduc articolul mai aproape de mine, fiindcă simt nevoia să il recitesc de câteva ori.

Al Phagora

„Dacă vă amintiţi fiecare cuvânt din această carte, memoria dumneavoastră a înregistrat cam două milioane de elemente de informaţii; ordinea din creierul dumneavoastră a crescut cu circa două milioane de unităţi. Totuşi, în timp ce aţi citit cartea, aţi transformat cel puţin o mie de calorii de energie ordonată, prin hrană, în energie dezordonată, sub formă de căldură pe care aţi cedat-o aerului din jur prin conversaţie şi transpiraţie. Aceasta va mări dezordinea universului cu circa douăzeci de milioane de milioane de milioane mai mult decât creşterea ordinii din creierul dumneavoastră – şi aceasta dacă vă amintiţi totul din această carte.”

(Stephen Hawking, „Scurtă istorie a timpului” )

***

Se pare că viaţa fizică stabileşte „un colţ de ordine” în Univers. Totuşi, această ordine locală aduce global mai multă dezordine decât dacă nu ar fi existat.

Viaţa grăbeşte „sfârşitul lumii”, disoluţia. Bănuiesc că unii consideră viaţa ca pe un artificiu…

Vezi articolul original 247 de cuvinte mai mult

Publicat în Sinapse

Încă un delirium duminical

* Buuun! Când merg seara la culcare, FB_IMG_1555877258962incep să meditez: mâine dimineață mă trezesc mai devreme, îmi fac un ceai verde detoxifiant şi „mă dau” pe bicicleta medicinală (eu afară nu merg nici măcar cu bicicleta, fiindcă sunt prea mulți nebuni în trafic). Fac yoga (exerciții) şi meditație. Dimineața (despre weekenduri şi concedii vorbesc), uneori mă trezesc la 10.30 – 11.30 (stau noaptea să scriu sau să citesc bloguri),  şi mahmură îmi fac o cafea şi fumez. Citesc, beau iar cafea, iar fumez. Nici nu îmi mai amintesc gândurile din seara precedentă. Citește în continuare „Încă un delirium duminical”

Publicat în Sinapse

Gafe cu cărți

Am plecat spre Bookfest trei fete 20190417_220441(ne)hotărâte. Adică, am hotărât aşa: eu îmi cumpăr o singură carte, fie Michael Newton, fie Liiceanu, iar dacă găsesc una dintre cărțile  unor scriitori debutanți mai cumpăr una. Nu că nu aș fi vrut mai multe, dar mai am în bibliotecă vreo 10-11-14-20 cărți noi care își așteaptă rândul, plus  multe altele în format electronic. Di a zis că nu vrea nimic, dar speră totuși să descopere comori despre artă, fashion, meditații, Citește în continuare „Gafe cu cărți”