Poezioala desple sex și instinctul sexual

de Valeriu Cercel Făcui fălă să vleau o constatale La glădiniță ieli, când am picat, (Cu toate că-s de-un an în glupa male) Să mol dacă glumesc,  pe omoplat;   Ne-a esplicat doamna educatoale Amănunțit,  chial ne-a desenat, Cum am ajuns să ezigstăm sub soale, Cum fiecale a fost pocleat,   Elam ochi și ulechi... Continuă să citești →

Reclame

Ce este binele?

Dacă dați un search pe Google veți afla că binele este Dumnezeu- explicație a omului evlavios sau că binele este o sumă a faptelor unui om,  în limite morale - definiție a omului laic.  Însă,  marii scriitori,  filozofi sau oameni politici remarcabili au definițiile lor,  mai puțin rigide, după o logică bazată pe experiență. Citindu-i,... Continuă să citești →

O zi de zi

Dimineața,  nici trilurile telefonului nu mai sunt de-ajuns. Ochii lipiți și umflați gem de somn. Pipăie drumul înlăturând aerul din jurul său. Dă cu reproșurile zilnice,  sub formă de salut. Hei,  da' faci sau nu faci?  Să vezi, da' vezi să nu crezi.   Vii când invii sau te împrietenești cu dracu? Tacadam-tacadam, tacadam-tacadam... Huo, cap... Continuă să citești →

Un om sfîrșit

"La începutul timpurilor,  omul a fost pur și simplu o bestie, o fiară vegetativă.  După aceea s-a ridicat la umanitate: si-a făurit unelte,  a pus stăpînire pe forța animalelor, a vîntului și a focului,  a deosebit încetul cu încetul gîndirea de nevoile conservării de sine,  s-a luminat și s-a sublimat în artă.  Dar viața lui era... Continuă să citești →

Prietena mea dragă

Impresiile primei întâlniri cu biblioteca sunt asemănătoare cu ale oricărui copil sau preadolescent pasionat de lectură și cu dorința de a cunoaște lumea și de a descoperi cât mai multe taine, dar nu știu dacă orice copil a făcut și obsesie din asta. Mica bibliotecă de zonă,  sărăcăcioasă, a rămas multă vreme în visele mele,... Continuă să citești →

Uimire și cutremur

Sinapse

Uimire și cutremur – Amelie Nothomb

” Copil fiind voiam să devin Dumnezeu. Foarte repede am înțeles că ceream prea mult și-am mai turnat puțină agheasmă în vin: aveam să fiu Isus. Mi-am dat seama curând că aveam o ambiție excesivă și am acceptat să ‘mă fac’ martir când voi fi mare. Adultă,  am hotărât să fiu mai putin megalomana și să lucrez ca interpretă într-o companie japoneză. Vai, era prea mult pentru mine și a trebuit să mai cobor o treaptă, devenind contabilă. Nimic însă nu putea incetini fulgerătoare mea coborare socială. Am fost așadar mutată pe post de a cincea roată la căruță. Din nefericire -ar fi trebuit să-mi dau seama- a cincea roată la căruță, pentru mine, tot prea mult era. Am fost atunci investită cu misiunea finala: curățarea budelor.”

uimire-si-cutremur

2008

Tare mi-e dor de cartea asta!

Vezi articolul original

Drumurile vieții

Când nu știi Când nu știi ce să vorbești Este adeseori mai bine Ca să stai să te gândești Și-un moment să socotești Ce simțire ai în tine. Căci o gură făr-de frâu Ce sfidează prin noroade Nu va face decât rău Și e vai de capul tău Că nu va produce roade. Azi orice... Continuă să citești →

Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus

Nu știu ce planetă a fost retrograda săptămână asta,  probabil Marte,  fiindcă a fost o săptămână cu multe lupte. Am avut de făcut alegeri,  am pus presiuni,  am făcut față presiunilor,  m-am entuziasmat, apoi m-am complăcut, m-am schimbat,  mi-am folosit rațiunea și am ales. Încă o dată am simțit că soarta îmi este scrisă, iar... Continuă să citești →

Din culpă, fără culpă

Știu ca e mult mai avantajos pentru mine să stau tăcut și să nu mă angajez în discuții.  Când tac,  par chiar foarte cuminte;  mai mult decât atât,  în felul ăsta am răgaz să cumpănesc,  să judec. Dar acum e mai bine să vorbesc.  Și o fac numai fiindcă mă priviți cu atâta bunătate. (...)... Continuă să citești →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑