Delirium duminical. Nu țin minte a câta oară

Cândva, duminica era pentru delirat pe blog. Simțeam că am mai multă putere de înțelegere, aveam o dispoziție specială pentru autoanaliza și autoironie, însă, în delirium meu duminical, nu prea găseam nimic ilar care să mă binedispună. Încerc un mixt din azi și din ieri și sper doar să nu adorm de plictiseală la tastatură.... Continuă să citești →

Anunțuri

Flori de cireș japonez

Un tânăr nipon se îndrăgostește de o tânără blondă. S-au intalnit pentru prima dată în templul cu frunze verzi. Tânărul nu știe bine engleza, dar privirile și surâsurile tinere le-au fost de ajuns să se înțeleagă. S-au iubit pe limba lor, fără să-i descurajeze accentul diferit al tânărului.  Locul lor preferat a fost acolo unde... Continuă să citești →

Te du!

Când vine seara, te oprești, Din drumul tău te-ntorci și stai.  Din capătul privirii tale, Aseară-am smuls o mare jale. Unde te duci, habar nu ai! Poate acolo-ai să găsești O altă viață, dar ai să-i vii de hac! Niciun loc nu-i fără rost, Dar în noi totu-i schimbat, Eu, tu, pe rând am plecat.... Continuă să citești →

Scrisoarea unui muribund

"Aveam un pistol de buzunar pe care mi-l procurasem încă din adolescență,  la vârsta aceea ridicolă când încep să-ți placă deodată poveștile cu dueluri și cu bandiți,  când te și vezi provocat de un adversar,  înfruntând eroic pistolul îndreptat asupra ta . [...] Am hotărât sa mor la Pavlovsk, la răsăritul soarelui,  în parc,  ca... Continuă să citești →

Oameni de povești

Nu conduc, pentru că mi-e lene. Merg cu mijloacele de transport în comun și am ocazia să dau peste oameni de povești. Aici pot vedea o lume pestriță, formată din români așa cum sunt ei cu adevărat: îngândurati și grăbiți mereu, plictisiți și obosiți aproape tot timpul,  necivilizați, urâcioși, murdari, gălăgioși și mitocani de cele... Continuă să citești →

Sunt om și mă tratez

Știu ce nu îmi place la viața asta: oamenii. Într-adevăr,  nu ne-a prea nimerit Dumnezeu. Părem niște experimente nereușite,  niște rebuturi, dar nah, Dumnezeu a fost și el tânăr atunci când ne-a zămislit.  Oamenii sunt mereu contra a orice,  contra altor oameni,  a ideilor și a faptelor altora. Oamenii sunt răutăcioși, mincinoși,  leneși,  ticăloși,  falși, ... Continuă să citești →

Viața la pozitiv

Râdem, ca să alungam iarna de pe chipul nostru. Plângem, fiindcă prin lacrimi ne spunem poveștile.  Ne arătăm fricile, pentru a ne dezvolta abilitățile. Avem prieteni, ca să avem cu cine împărți bezna și lumina vieții. Suferim, pentru a ne educa inteligența. Gândim, ca să dobândim demnitate. Gandim, ca să stăm de vorbă cu noi.... Continuă să citești →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑