Publicat în Povestea mea

La uliță…

Pe ulița satului s-au adunat pe la porți o mulțime de moși și babe cu chef de vorbă. casa_vrajitoareiAcuma, nu știu dacă toți erau moși și babe, dar de munciți ce erau, bieții oameni, așa păreau. Eu, un țânc de câțiva anișori, nu eram capabilă să observ diferențele de vârstă, iar basmalele care acopereau chipurile femeilor erau parcă intenționat concepute să le ascundă orice urmă de feminitate. Nici bărbații nu erau mai breji. Dacă aveau vreo stea în frunte, cum auzisem eu de la bunica, nu li se vedea din cauza pielii pârlite de  soarele care se repezea asupra lor zi de zi, fără odihnă.

Bunica mea îl certă pe bunicu, mai în glumă, mai în serios:

– Măi, Petre, dar te mai speli și tu pe fața aia vreodată? Tot cătrănit te văd, că mai un pic și nu te mai recunosc.

Bunicul îi aruncă uitătura aia care se voia pe jumătate amenințătoare, iar pe jumătate împăciuitoare și-i spuse: Citește în continuare „La uliță…”

Reclame
Publicat în Cartea!, Spatiul mental

Deprindere de a vizualiza și de a fi cocreator

„Când e vorba de meditație și de Screenshot_2018-09-18-22-57-29rugăciunea individuală, este important să luăm în considerare conceptul de libertate. Liberul arbitru și libera acțiune sunt convingeri că oamenii au puterea de a alege în cunoștință de cauză. Conotațiile spirituale ale liberului arbitru îi dau individului autoritatea să se conecteze la ceea ce el percepe ca fiind Dumnezeu sau Creatorul. În ThetaHealing, folosim Liberul Arbitru pentru a conecta aspectele interioare și exterioare ale Divinității din lăuntrul nostru la cele din exteriorul nostru. Ni s- au dat instrumente precum cinstea și respectul față de ceilalți, însă Creatorul ne iubește îndeajuns pentru a ne permite să aveam propriile noastre ocazii de a ne bucura de viață, fără să intervină ori să ne judece. În timp ce trăim această viață, ni se dau ocazii să ne creăm propriile noastre poteci pentru a ne găsi calea. Existența noastră poate fi percepută ca un frumos proces de învățare și explorare fizică, mentală și spirituală.  Citește în continuare „Deprindere de a vizualiza și de a fi cocreator”

Publicat în Personal

Jurnal 16.07.2019

Ceva se intampla in mintea mea. Am citit cateva ore articolele blogurilor pe care le urmaresc, si nu sunt in stare sa fac niciun comentariu coerent. Vreau sa scriu o poveste, doua, trei – Oana mi-a pregatit si desenele – dar nu se leaga niciun cuvant de altul. Este aproape o luna de cand m-am incalcit in ganduri si nu sunt in stare sa le ordonez. Voi mai ramane putin in umbra. Sper doar sa nu spuna lumea ca sunt uracioasa.

singur

Fotografie editata cu paperartist

Publicat în Bloguri

Cum si de unde apar articolele marca „condeiblog”

In urma provocarii mele de a va face sa destainuiti modul in care se astern textele condei blogvoastre, ma declar fericita detinatoare al inca unui raspuns, la fel de limpede si amplu ca si cele anterioare.

Cum si de unde apar articolele marca  condeiblog vedeti in raspunsurile de mai jos. Pana si raspunsurile date formeaza o poveste frumoasa, iar mie mi-au dezvaluit putin mai mult din caracterul autorului din spatele blogului: calm, bun-simt,  perseverenta, afectiune, dar si o usoara melancolie. M-am identificat cu condei la unele puncte, in special la nr. 6, dar am invatat de la el ca este necesar sa recitesc textul de mai multe ori inainte de a-l publica, pentru a descoperi eventualele scapari. Repetitia, of, Doamne! ca rau am facut-o de oaie cu repetitia la interviul Monei (O carte nescrisa). Daca nu ma grabeam  evitam „dar-urile” alea infinit de multe. 🙂

Interviu despre modul in care scrii

1)     care este locul preferat pentru scris? Citește în continuare „Cum si de unde apar articolele marca „condeiblog””

Publicat în Sinapse, Spatiul mental

Antrenarea creierului

În urmă cu puțin timp, ți-am recomandat această carte. Cred cropped-sinapse1.pngcă poate fi un cadou bun de Crăciun, cu atât mai mult că urmează o perioadă de tihnă în viața fiecăruia (sau în orice concediu – postul ăsta este republicat), potrivită pentru a ne reorganiza şi, de ce nu, pentru a ne mai instrui puțin creierul, implicit sănătatea şi starea de bine.

Andrew Newberg, unul dintre autorii cărți, ne prezintă opt, doar OPT modalități de a obtine sănătate fizică,  mentală şi spirituală, după cum urmează:

8. Zâmbiți. „Chiar dacă nu vă vine să o faceți, simplul act al zâmbetului repetitiv ajută la întreruperea tulburărilor stării de spirit şi întăreşte abilitatea neuronală de a menține o viziune pozitivă asupra vieții”. Citește în continuare „Antrenarea creierului”

Publicat în Cartea!

Dacă e despre cărți…

Mona Simon are un chestionar pe noul ei site, O carte nescrisa – Volumul II, cum il la librarie 2017numeste chiar ea, cu titlul „De vorba cu cititorii”.  L-am completat cu entuziasm, fiindca mi-a purtat pasii in trecut, cand listele mele de lecturi le aveam pe un caiet mare, studentesc. Fiecare pagina era dedicata unui gen literar, autorilor preferati si citatelor, din care speram sa si retin ceva. Faceam comentarii scurte, nimic pretentios, atat cat sa-mi aduca aminte de ce mi-a placut cartea sau de ce nu. Atunci am fost invatati sa pastram cartile curate, sa nu subliniem pe ele sau sa facem notite pe marginile foilor. Caietul acela a fost solutia. Azi, pfffu, cum arata cartile mele. Daca nu au pasaje subliniate se intampla din doua motive: fie nu mi-a placut cartea, fie a fost prea buna ca sa pierd timpul cu subliniatul. Derutant, nu?

Daca e despre carti, sunt si eu prezenta.

  1. Îți amintești prima carte citită? 

Prima carte din copilarie nu mi-o amintesc, dar primul roman citit este SAPHO, de Alphonse Daudet.

Citește în continuare „Dacă e despre cărți…”

Publicat în Povestea mea

EVA – Ultima zi de liceu

CAPITOLUL 1
Eva aşteaptă, încărcată de emoții, sosirea dirigintei în clasă.EVA Este elevă în clasa a XII-a şi se pregătește, la fel ca şi ceilalți colegi ai ei, pentru examenul de bacalaureat. „Se pregătește” este un fel a spune, fiindcă Eva este pasibilă de corigentă la două materii şi regulamentul şcolar îi interzice să se prezinte la examen. Diriginta tocmai trebuia să se întoarcă de la Consiliul Profesoral, unde se discuta situația celor ca ea; îi ajutau să promoveze sau rămâneau fără bac anul acesta?
Diriginta era tipul acela de femeie care reușea să intimideze cu o singură privire, aruncată deasupra ochelarilor. Când era pusă pe ceartă, îşi rotea ochii mici şi negri pe chipurile elevilor ei, îşi încrețea buzele subțiri, rujate strident, şi striga cu glas pițigăiat numele victimei în timp ce îi împroşca cu saliva pe cei aşezați în fața ei.
– Mihai Dobre, Ionel Hash şi Eva Star vă prezentați la corigențe în august! Citește în continuare „EVA – Ultima zi de liceu”