Publicat în Bloguri, Cartea!, Sinapse

Trupul

Câteodată mai citesc istorii. Istorii ale oamenilor, nu doar ale națiilor. Citind istoria blogului https://alphagora.wordpress.com, am descoperit genul de carte care, la ora actuală, mă interesează cel mai mult – „Scurtă istorie a timpului” – Stephen Hawking. M-a uimit afirmația din citatul prezentat de Nautilus, şi nici nu am prea înțeles-o. Adică, până la urmă, atât de importanți suntem pentru Univers? Tot ce am citit până acum, idei de minți luminate, cum e şi a mea, fiindcă şi eu am susținut asta, cum că suntem extrem de insignifianti, firicel de praf, repet, total neînsemnați, a fost o eroare?
Cu aprobarea autorului, aduc articolul mai aproape de mine, fiindcă simt nevoia să il recitesc de câteva ori.

Al Phagora

„Dacă vă amintiţi fiecare cuvânt din această carte, memoria dumneavoastră a înregistrat cam două milioane de elemente de informaţii; ordinea din creierul dumneavoastră a crescut cu circa două milioane de unităţi. Totuşi, în timp ce aţi citit cartea, aţi transformat cel puţin o mie de calorii de energie ordonată, prin hrană, în energie dezordonată, sub formă de căldură pe care aţi cedat-o aerului din jur prin conversaţie şi transpiraţie. Aceasta va mări dezordinea universului cu circa douăzeci de milioane de milioane de milioane mai mult decât creşterea ordinii din creierul dumneavoastră – şi aceasta dacă vă amintiţi totul din această carte.”

(Stephen Hawking, „Scurtă istorie a timpului” )

***

Se pare că viaţa fizică stabileşte „un colţ de ordine” în Univers. Totuşi, această ordine locală aduce global mai multă dezordine decât dacă nu ar fi existat.

Viaţa grăbeşte „sfârşitul lumii”, disoluţia. Bănuiesc că unii consideră viaţa ca pe un artificiu…

Vezi articolul original 247 de cuvinte mai mult

Reclame
Publicat în Bloguri, Util

O carte nescrisa – Mona

《Mi-am propus „să” … Să visez că pot, să cred că voi reuși și să fac! Nu prea am știu eu writerce înseamnă acest „fac”, dar nu m-am împotmolit în a mă intreba prea mult. Cumva, nu știu cum, am reușit să „fac” pași mici, pentru a continua să visez că pot și să cred că voi reuși》_ Mona, Facebook

Interviul cu Mona – O carte nescrisa, dezvăluie pașii pe care îi face pentru a reuși ce si-a propus: să scrie! Și scrie atât de dulce, curat, blând, dar și înțelept. Multumesc, Mona, pentru răspunsul la tema propusă din cartea Cum se scrie un text!

1)  care este locul preferat pentru scris?

Prefer să scriu pe malul mării, dar nu prea reușesc 🙂 Așadar, scriu acasă, de cele mai multe ori la masa din bucătărie. Nu am nevoie de un loc anume, îmi trebuie doar timp și inspirație.

2)  ce subiecte alegi cu preponderență?

Eu scriu de(spre) mine, înspre voi. Scriu gânduri și povestiri. Subiectele îmi vin firesc. O idee ce îmi dă târcoale și simt nevoia să o dezvolt. O amintire, un fragment din viața de zi cu zi. Mi-am creat și anumite personaje (de ex: D-na Mira) și astfel pot scrie despre orice, prin ochii lor. O pasiune de-a mea este să scriu povești personalizate pentru copii. Visez să cresc, în timp, și în acest sens.

3)  cum se așterne textul?

Cât se poate de firesc și natural. Nu scriu de foarte multă vreme, blogul meu nu are încă un an, sunt încă la stadiul de a-mi defini stilul. Asadar, nu despic firul în patru când scriu un text, las cuvintele să-mi vorbească. Și mă bucur nespus când văd că și cititorii aud spusele lor.

4)  cât timp lucrezi la text?

Aici,depinde. Având în vedere că scriu mai mult despre sufletul meu, nu pot spune că „lucrez” la un text. De cele mai multe ori pornesc de la o idee și cu fiecare propoziție, textul se construiește singur. Dar am unele, care parcă se scriu mai greu, parcă le lipsește ceva. Acelea stau confortabil sub formă de draft, până când „le simt”, din nou, firescul și scrierea îmi curge natural.

5)  ce tip de texte scrii?

Scriu povestiri scurte, trecute prin filtrul sentimentelor, trăirilor și amintirilor personale.

6)  de unde te inspiri?

Vai, de unde nu? 🙂 Din orice și din nimic. Dintr-o discuție, un gând, un text, de la voi, din mine… să mai continui? Pentru a scrie, trebuie doar să vrei și să știi să citești 😉 Inspirația vine…

7)  cum iti motivezi cititorii?

Recunosc, la asta nu m-am gândit. Îi motivez? Nu știu. Eu scriu. Am observat, însă un lucru. Pe WordPress, dacă scrii constant și ai bun-simț, cititorii vin. În timp se triază, dar rămâi cu acei oameni care știu și vor să te citească. Dacă vorbim despre „cititorii” externi (ex: Facebook), acolo trebuie să te implici. Depinde ce îți dorești și ce urmărești. Eu vreau să scriu, dar bineînțeles îmi place să fiu și citită, așadar încerc să mă ofer pe mine,de fiecare dată și să am răbdare să cresc alături de cei care îmi apreciază stilul.

8)  cum reții atenția cititorilor?

Mă repet, nu știu. Am avut unele feedback-uri, dar nu suficiente pentru a-mi face o idee obiectivă. Eu scriu, atât de simplu. Tu mi-ai citit unele texte, am reușit să-ți rețin atenția? 🙂

9)  porti discuții cu cititorii? accepți critici?

Îmi place foarte mult să am o interacțiune cu cititorii mei. Citesc și răspund cu drag, la fiecare comentariu. Am ajuns să îndrăgesc anumite persoane, deși le „cunosc” doar online sau prin intermediul rândurilor lor.

Critica o accept și o consider benefică, însă trebuie stropită cu bun-simț. Detest răutatea gratuită, jignirile și masturbarea intelectuală. Până la urmă, toți suntem amatori și consider că respectul reciproc trebuie să fie o condiție sine qua non.

10) poți să iti citești textele cu ochii unui cititor neutru? 

Nu. Fiecare text are ceva din mine și nu pot să mă detașez. Eventual, dacă pot spune asta, le citesc ca un cititor neutru când le fac corectura gramaticală.

11) cum iti apreciezi textele?

Eu sunt mândră de toate textele mele 🙂 După cum am spus, sunt la început. Prin fiecare text, învăț. Unele sunt mai mult parte din mine și le simt mai altfel, dar sunt mulțumită de fiecare articol înainte de a-l publica și îmi respect munca, chiar dacă privite de un ochi mai critic, anumite scriituri, au multe lipsuri. 

12) ce cauți în mod special la un text? dar la o carte?

Îmi plac textele și cărțile sincere, care transmit. Nu caut ceva, în mod particular, ador să fiu surprinsă. Evit textele prea încâlcite sau care se pierd în detalii. Voi aprecia întotdeauna o idee bună și talentul de a o împărtăși cititorilor.

13) ce ar trebui să mai intreb?

Cred că mi-am epuizat eu răspunsurile 🙂 Așadar, îți mulțumesc!

Sursa foto If You Want To Be A Writer

Publicat în Bloguri, Util

Poteci de dor

Câți dintre noi nu am visat măcar o dată la o casă, într-un peisaj de vis, pe lângă writing-e1534854977822ea râuletele să-și curgă istoriile, iar copacii să ne șoptească în gânduri?  Parcă poveștile s-ar așterne mai ușor pe hârtie. A mai visat cineva să aibă măcar o mansardă într-o casă închiriată, cu vedere spre acoperișuri înalte din lemn, dar și spre frânturi din strada aglomerată, pe unde trec trăsuri și barbatii își apără onoarea în dueluri? Mi se pare locul ideal pentru bătut câmpii. Nu? Doar eu?

Momentan, mă voi mulțumi cu trapul pripit al zilelor noastre și îmi voi înșira gândurile atunci când prind un loc liber în tramvai sau așezată la masa din bucătărie sau pe patul din dormitor, la birou când nu mă vede șeful. Scriu, pentru că mintea mea nu stă o clipă locului și nu îmi pot permite să nu-i creez spațiu, dar nu mereu scrierea curge de la sine, tocmai pentru că îmi lipsește liniștea sau casa Citește în continuare „Poteci de dor”