Publicat în Cartea!, Spatiul mental

Deprindere de a vizualiza și de a fi cocreator

„Când e vorba de meditație și de Screenshot_2018-09-18-22-57-29rugăciunea individuală, este important să luăm în considerare conceptul de libertate. Liberul arbitru și libera acțiune sunt convingeri că oamenii au puterea de a alege în cunoștință de cauză. Conotațiile spirituale ale liberului arbitru îi dau individului autoritatea să se conecteze la ceea ce el percepe ca fiind Dumnezeu sau Creatorul. În ThetaHealing, folosim Liberul Arbitru pentru a conecta aspectele interioare și exterioare ale Divinității din lăuntrul nostru la cele din exteriorul nostru. Ni s- au dat instrumente precum cinstea și respectul față de ceilalți, însă Creatorul ne iubește îndeajuns pentru a ne permite să aveam propriile noastre ocazii de a ne bucura de viață, fără să intervină ori să ne judece. În timp ce trăim această viață, ni se dau ocazii să ne creăm propriile noastre poteci pentru a ne găsi calea. Existența noastră poate fi percepută ca un frumos proces de învățare și explorare fizică, mentală și spirituală.  Citește în continuare „Deprindere de a vizualiza și de a fi cocreator”

Reclame
Publicat în Sinapse, Spatiul mental

Antrenarea creierului

În urmă cu puțin timp, ți-am recomandat această carte. Cred cropped-sinapse1.pngcă poate fi un cadou bun de Crăciun, cu atât mai mult că urmează o perioadă de tihnă în viața fiecăruia (sau în orice concediu – postul ăsta este republicat), potrivită pentru a ne reorganiza şi, de ce nu, pentru a ne mai instrui puțin creierul, implicit sănătatea şi starea de bine.

Andrew Newberg, unul dintre autorii cărți, ne prezintă opt, doar OPT modalități de a obtine sănătate fizică,  mentală şi spirituală, după cum urmează:

8. Zâmbiți. „Chiar dacă nu vă vine să o faceți, simplul act al zâmbetului repetitiv ajută la întreruperea tulburărilor stării de spirit şi întăreşte abilitatea neuronală de a menține o viziune pozitivă asupra vieții”. Citește în continuare „Antrenarea creierului”

Publicat în Spatiul mental

„Ce?” sau „Cine?”

„Omul nu ajunge la această relație superioară, adică, ființală,

20190427_192340
Di., O. şi eu

cu adevărul prin gândirea obișnuită a capului, care rămâne întotdeauna agățată de „ce”- ul lucrurilor. Omul se poate apropia de ființa vie a adevărului numai prin dezvoltarea consecventă a (…) gândirii inimii. Și această gândire cu inima are o însușire deosebită. Ea poate sesiza în mod direct, fără o reflecție rațională (…) conținutul de adevăr al oricărei situații. <<Fiindcă, pentru a ne da seama dacă ceva Citește în continuare „„Ce?” sau „Cine?””

Publicat în Pe cand traiam in Vise, Spatiul mental

Poveste cu spirite :)

Sunt singură pe lume. Verdele mă 20190422_134218sufocă, ploaia îmi distrage atenția de la gândurile mele. Le caut, dar nu le pot aduna. S-au împrăștiat în vazduh și stropii mari le dizolva până la pieire. Nuuu! Îmi vreau gândurile înapoi!

Dacă până acum m-am autointitulat singura, acum, fără vise, cum să mă numesc? Pierduta?

Mureșul curge în drumul lui purtând cu el gândurile mele, dizolvate de ploaie. Ce-ar fi să ies din mașină și să stau în ploaia rece? Aș vrea să pot, pentru că aș putea plânge în voie și nu mi s-ar vedea lacrimile, așa cum bine a zis cineva.

Sunt goală de gânduri. Sunt ușoară ca un fulg. Dacă destinul ar sufla asupra mea, m-ar pierde în neant. Citește în continuare „Poveste cu spirite :)”

Publicat în Pe cand traiam in Vise, Spatiul mental

Un monstru numit frică

Azi noapte am fost fugărită de un monstru. Fiziologic, nu am423e6427152e0acbbea43f92ee0d2ef4 simțit teama, nu tremuram, nu îmi simțeam bătăile inimii, dar ştiam că este obligatoriu să fiu speriată de o dihanie mare şi urâtă, aşa că am simțit frica asta în mintea mea. Am alergat pe un teren accidentat, ușoară ca fulgul, fără transpirații sau respirație sacadată, am zburdat peste noroaie, bolovani şi gunoaie, m-am cățărat pe garduri şi am explorat curțile oamenilor, care nu erau tocmai poteci bătătorite. Nu am putut să nu mă întreb, chiar și în vis, de ce nu îșiîngrijesc oamenii curțile? Mi-a placut aventura mea, și m-am simțit ca un personaj dintr-un film cu spioni. Monstrul nu l-am mai văzut, dar ştiam că este în spatele meu. Am găsit un adăpost în care m-am ghemuit şi am rămas acolo până când m-am simțit în siguranță.

Nicio pasiune nu fură minții toate puterile așa de bine cum o face frica. – Edmunde Burke

A trecut prea mult timp de când am avut visul ăsta și nu-mi amintesc continuarea. Citește în continuare „Un monstru numit frică”

Publicat în Sinapse, Spatiul mental

Antrenarea creierului

În urmă cu puțin timp, ți-am recomandat această carte. Cred cropped-sinapse1.pngcă poate fi un cadou bun de Crăciun, cu atât mai mult că urmează o perioadă de tihnă în viața fiecăruia, potrivită pentru a ne reorganiza şi, de ce nu, pentru a ne mai instrui puțin creierul, implicit sănătatea şi starea de bine.

Andrew Newberg, unul dintre autorii cărți, ne prezintă opt, doar OPT modalități de a obtine sănătate fizică,  mentală şi spirituală, după cum urmează:

8. Zâmbiți. „Chiar dacă nu vă vine să o faceți, simplul act al zâmbetului repetitiv ajută la întreruperea tulburărilor stării de spirit şi întăreşte abilitatea neuronală de a menține o viziune pozitivă asupra vieții”. Citește în continuare „Antrenarea creierului”

Publicat în Pe cand traiam in Vise, Spatiul mental

Goana

Eu și sotul meu a trebuit să ne mutăm într-o localitate nouă și,  fiindcă apartamentul eratablou foarte mic, am fost nevoiți să ne ducem copilul la orfelinat. Timp de șase luni am fost atât de ocupați încât nu ne-am interesat nici măcar o dată de soarta fetiței noastre. Am alergat la job, am alergat să ne plătim facturile, să ne cumpărăm lucruri, apoi am alergat spre casă,  pentru odihna binemeritată, după atâta trudă. Cum ne-am așezat capul pe pernă,  ne-am cufundat într-un somn adânc,  fără vise. A doua zi, am luat-o de la capăt.

Deodată, ne-am dat seama că ceva ne lipsește. „Ce ne lipsește,  bărbate? Factura la gaz am plătit-o, și la curent, apa e plătită, gunoiul, telefonul …”. „Ce ne lipsește,  muiere? Frigiderul este plin, haine și pantofi din belșug, mașini, televizoare,  computere, telefoane … și noi tot alergăm!”. Și am stat așa și ne-am tot gândit … ce lipsește din viața noastră? Da’ nu era ceva ce ne doream și nu aveam. Era ceva ce aveam, dar pierdusem și nu știam ce. Am simțit deodată un gol imens în sufletele noastre. „Ce-am pierdut? Ce-am pierdut?”, și trupurile noastre s-au încovoiat de durerea golului din noi, iar mâinile ne smulgeau părul,  pielea, oasele, Citește în continuare „Goana”