Publicat în Povestea mea

… (Karamela 10)

Aici începutul.

– Şi?2019-05-04 12.34.39

– Şi nimic, Pata. Restul e mister. Poți să -ți imaginezi tu povestea mai departe. Pot fi o mulțime de variante. Ce final ai alege tu?

Karamelei îi veni ideea să lanseze prietenilor ei provocarea de a continua povestea cu Bar-Bate. Omuleții de pe desktop se animară, poate bucuroși  să iasă din întristarea în care Karamela îi tot arunca cu poveștile ei, mereu cu final trist. Citește în continuare „… (Karamela 10)”

Publicat în De suflet

Plângea inima-n mine

Era o vreme în care mergeam foarte de 2b38710f0bc43f6f7fb4dd1bafceeb02dimineață la serviciu, perioadă de stres epuizabil pentru orice organism, mai ales toamna și iarna. Și, ca D-zeu să îmi deschidă ochii și să mai mă  oprească din lamentări, mi-a arătat într-o dimineață ca sunt alții mult mai slabi și nepregătiți decât mine, care îndură suplicii mai mari. De atunci, frigul și oboseala mi s-au părut mai puțin ofensive, iar acum realizez că problemele mele  erau de-a dreptul penibile. Bine, acum scriu de la căldurică… Frigul rămâne unul dintre dușmanii mei. Citește în continuare „Plângea inima-n mine”

Publicat în Povestea mea

Iubirea virtuală III (Karamela 7)

Inceputul aici.

ViseMand:

– Are cineva ceva împotriva oamenilor care vor să flirteze pe fc71351f8ab2f8c6e26b3cf95cd79392net? Că eu nu cred că e mai mult de atât, cel putin în majoritatea cazurilor,  flirtul pe net e atât de simplu… doar cuvinte, şi nu trebuie să priveşti pe nimeni în ochi, sau să te privească pe tine; şi de multe ori este inofensiv.

Martzy:

– ViseMand, să ferească Dumnezeu să fie ofensiv!!

ViseMand:

– Martzy, e drept că am fost martor la flirturi care atacau pe flancul stâng sau care creau diversiuni cu avangarda. Citește în continuare „Iubirea virtuală III (Karamela 7)”

Publicat în Povestea mea

Iubirea virtuală II (Karamela 6)

Prima parte  din Virtualul.

– Nu sunt de acord cu iubiri virtuale. Nuu, alea-s iluzii. Bune şid1eec63eed4ae67eb58748b8e63ec462 ele la timpul lor, DAR iluzia trebuie să se ancoreze în realitate şi să devină adevăr. Te îndrăgosteşti de imagine… şi de aia trebuie mers mai departe, să vadă omul dacă este doar imagine sau este şi substanță. Da, uneori e nevoie doar de o iluzie. Că, de multe ori în viață… nah e complicat subiectul.

Şi Ditte nu a mai continuat ideea. Era persoana căreia îi plăcea să-şi petreacă timpul printre gândurile şi însemnările ei. Citește în continuare „Iubirea virtuală II (Karamela 6)”

Publicat în Povestea mea

Virtualul I (Karamela 5)

Creația mentală este iluzie. Mintea se poate abține de la producerea iluziei şi se poate retrage în propriul vid, care este Nirvana.

„Călătorii în lumea de dincolo” I. P. Culianu

În viața reală,  Karamela era actriță şi juca pe scena teatruluif04002c123a474775d028a71cb90c6c8 din localitatea sa. Nu mulți ştiau asta, şi nimeni nu îi cunoştea numele adevărat. Trăia pe scenă vieți multiple, bogate în contraste şi conflicte, dar juca dramele altora cu uşurință, fiindcă ştia că urmează să se deconecteze înainte să înceapă să o afecteze eşecurile personajelor: iubirea neîmplinită, moartea, ura, minciuna, intriga,  adulterul sau trădarea. Se auzeau aplauzele, cădea cortina şi urma momentul de care se Citește în continuare „Virtualul I (Karamela 5)”

Publicat în Povestea mea

La 16 ani (Karamela 3)

Indragosteala de iluzii (Karamela 1) + Dragoste la prima vedere (Karamela 2)

Odată ajunși la destinație, necunoscutul s-a făcut nevăzut. L-am2018-10-20 01.40.01 căutat toata seara, fiindcă ardeam de nerăbdare să-l cunosc. Eram sigură că mă asteaptă undeva, unde puteam să fim singuri şi puteam să-i sărut ochii care m-au privit cu atâta tandrețe şi buzele fierbinți care-mi strigau patimile. Cu toate eforturile mele, el era de negăsit, prin urmare mi-am abandonat căutările si m-am întors printre prietenii mei.  Citește în continuare „La 16 ani (Karamela 3)”

Publicat în Recreere

meccip, eu si prietenii

  • meccip– preafrumoasa lună cu stele imprejur,
    lumineaza două chipuri pe un mal de apă rece,
    picioarele lor se bălăcesc și se ating usor,
    iar mâinile se ating timid,
    el ii spune: vrei să fii printesa mea?
    ea raspunde: credeam că nu mai întrebi !
    două lacrimi se preling pe buze și se aruncă în apă,
    și atunci apa devine caldă
    iar cei doi se sărută și rămân mereu împreună.
  • eu…valurile mării se ridică
    și le mângâie trupurile
    ce se alintă
    în îmbrățișarea timidă
    a dragostei novice.
    Luna și Marea tăinuiesc,
    cu cea mai mare grijă,
    unirea lor pe veci.
    Înlănțuirea valurilor
    nu-i neliniștește
    atunci când, tendențios,
    îi învăluie și-i amuțește.
  • martisor– Să-mi trimiți și mie o steluță, s-o ascund la mine-n san! Să o scot din când în când să-mi lumineze înainte…
  • Rainy– Și ca să te simți și mai în siguranță, o saltea de stele e sub lună. Dacă e sa cazi… cazi pe ea!
    Zi bună!
  • eu…@martisor: prinde steluța, fetițo, și când te înconjoară bezna
    lustruiește-o cu un sărut.
  • eu… steluțe de catifea, Rainy? Zi bună și vouă!
  • meccip– ce dragoste tânără pe cei doi,
    sub lună, sub stele, sub cerul senin,
    și tot așa până când în zare se vede un vapor,
    e vaporul zmeului care are gânduri rele.
    rele pentru cei doi îndrăgostiți,
    lui vrea să-i ucidă viața,
    iar ei să-i fure inima.
    vaporul ajunge aproape de mal și din el coboară zmeul.
    avea haine de om bogat, mătase,  aur și bumbac,
    se apropie de cei doi și le spune:
  • martisor– Ce le spune? Ce le spune?
  • martisor– Am să o păstrez cu drag, bombonico! O să am grijă de ea… Promit!
  • meccip– continuarea este la tânăra doamnă cu acadele.
  • eu… – Marea nu vă scapă de mâna mea,
    pui muritori de lele.
    Prințesa a mea va fi, chiar de va trebui
    să o ademenesc cu acadele.
    Luna de pe cer și eu pot să-i ofer,
    ba chiar în universul întreg să-i fiu șofer,
    dacă poliției de InterNet
    nu-i pasă că nu mi-am luat carnet!
  • meccip– după puțină liniște și o privire între cei doi îndrăgostiți,
    el o sărută pe prințesă, se ridică în picioare și îi spune zmeului:
    vestite zmeu, n-am să te las să-mi furi iubirea vieții mele,
    am să lupt cu tine și de ar fi nevoie voi muri,
    dar a mea prințesă în brațele tale nu o voi lăsa
    și voi chema în ajutor luna cu stelele și marea cu vantul
  • sky– lunaaa, da! în seara asta îti aparține :”>
  • eu… – Iubito, multumesc!
  • eu…- Și se iscă o luptă aprigă,
    iar marea se-nvolbura amenințătoare.
    Stelele cădeau în jurul iubitului
    încărcându-l cu putere cosmică,
    hrănind dorința de a crăpa capul zmeului
    cel plin de aur și mătase.
    Se opinti din toate puterile
    și după ce se hrăni cu un sărut divin
    de pe buzele adoratei lui copile,
    ii zbura capul Zmeului cât ai clipi.
  • meccip– după luptă aprigă pentru iubire,
    tânărul prinț stă sprijinit în sabie și își trage sufletul,
    se uită la iubită și ii spune:
    te iubesc mai mult ca viața.
    iți jur că voi fi cu tine chiar dincolo de moarte.
    te iubesc, copilă cu ochii negri. sfârșit!

Amalia si meccip

arhiva 2007