Publicat în Cartea!

Metafizica tuburilor

„La început nu era nimic. Iar nimicul nu era nici gol, nici pus­tiit şi nu avea nevoie de metafizica-tuburilornimic în afară de sine însuşi. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Pentru nimic în lume nu ar fi creat ceva. Nimicul nu doar că-i era prielnic: mai mult, îl copleşea.

Dumnezeu avea ochii veşnic des­chişi şi ficşi. Dacă ar fi fost închişi, nu s-ar fi schimbat nimic. Nu era ni­mic de văzut, iar Dumnezeu nu privea la nimic. Era plin şi dens ca un ou tare, cu care se mai asemăna prin nemişcare şi rotunjime. Citește în continuare „Metafizica tuburilor”

Reclame
Publicat în Cartea!

Călătorii în lumea de dincolo

„Lumile de dincolo cunoscute în Oceania diferă mult în ceea34261d200df9afb20509bf4d203a348a ce privește localizarea şi descrierea lor, aşa cum diferă şi soarta defunctului în viața de apoi. Tărîmul morților (adesea sunt diferite tărîmuri pentru categorii diferite de morți) poate fi îndepărtat sau apropiat; ascuns de obstacole naturale, precum apă, stînci, fum ori ceață, sau de obstacole supranaturale precum giganții furoşi; poate fi sus – Citește în continuare „Călătorii în lumea de dincolo”

Publicat în Cartea!

Cum să fii un bun scriitor

Când citesc Amelie Nothomb uit să mai respir. Sunt copertaFataîndrăgostită de romanele ei şi le-as relua oricând, deşi nu citesc de două ori o carte, odată ce i-am descoperit taina. “Igiena asasinului” am citit-o de două ori, la interval de doar trei zile.

Primul roman citit a fost “Uimire si cutremur”. L-am devorat pe loc. Plină de talent, spirituală, ironică, insolită, te captează încă din primele randuri. “Antichrista” e un amestec de umor şi răutate care te surprinde. Amelie N. e delicioasă, iar pentru mine ea este un scriitor-etalon. Şi să vezi de ce! Pentru că are boaşe şi sculă,  buze şi mână şi altele.

Pretextat Tach (Igiena asasinului) este unul dintre cele mai controversate personaje pe care le-am întâlnit. Găseşti multe Citește în continuare „Cum să fii un bun scriitor”

Publicat în Cartea!

Un om sfîrșit

„La începutul timpurilor,  omul a fost pur și simplu o bestie, o fiară vegetativă.  Dupăun om sfirsit aceea s-a ridicat la umanitate: si-a făurit unelte,  a pus stăpînire pe forța animalelor, a vîntului și a focului,  a deosebit încetul cu încetul gîndirea de nevoile conservării de sine,  s-a luminat și s-a sublimat în artă.  Dar viața lui era încă total împovărată de reminiscențe animalice, barbaria persista în el sub hainele de gentleman și sub cuceririle vieții mecanice,  scopurile ultime și comune ale existenței erau încă cele ale înaintașilor tîlhari: să mănânce bine,  să se bucure de femeile cele mai frumoase,  să poruncească celor mai slabi,  să fure de la alții cît se poate mai mult. Bucuriile supreme și cu adevărat supraanimalice ale gîndirii pentru gîndire,  ale gîndirii pure și dezinteresate, ale contemplației și ale creației artistice le erau cunoscute doar cîtorva oameni,  iar aceștia le cunoșteau numai în puține momente ale vieții. Umanitatea se găsea,  așadar,  la mijloc,  între fiară și erou (…) între bestial și divin. Trebuia smulsă din această ambiguitate,  din această contaminare. Trebuia ucis,  tăiat și extirpat tot ce mai era subuman în om,  pentru a-l Citește în continuare „Un om sfîrșit”

Publicat în Cartea!

Uimire și cutremur

Uimire și cutremur – Amelie Nothomb

” Copil fiind voiam să devin Dumnezeu. Foarte repede am înțeles că ceream prea mult și-am mai turnat puțină agheasmă în vin: aveam să fiu Isus. Mi-am dat seama curând că aveam o ambiție excesivă și am acceptat să ‘mă fac’ martir când voi fi mare. Adultă,  am hotărât să fiu mai putin megalomana și să lucrez ca interpretă într-o companie japoneză. Vai, era prea mult pentru mine și a trebuit să mai cobor o treaptă, devenind contabilă. Nimic însă nu putea incetini fulgerătoare mea coborare socială. Am fost așadar mutată pe post de a cincea roată la căruță. Din nefericire -ar fi trebuit să-mi dau seama- a cincea roată la căruță, pentru mine, tot prea mult era. Am fost atunci investită cu misiunea finala: curățarea budelor.”

uimire-si-cutremur

2008

Tare mi-e dor de cartea asta!

Publicat în Cartea!

Cum să fii un bun scriitor

Când citesc Amelie Nothomb uit să mai respir. Sunt copertaFataîndrăgostită de romanele ei şi le-as relua oricând, deşi nu citesc de două ori o carte, odată ce i-am descoperit taina. “Igiena asasinului” am citit-o de două ori, la interval de doar trei zile.

Primul roman citit a fost “Uimire si cutremur”. L-am devorat pe loc. Plină de talent, spirituală, ironică, insolită, te captează încă din primele randuri. “Antichrista” e un amestec de umor şi răutate care te surprinde. Amelie N. e delicioasă, iar pentru mine ea este un scriitor-etalon. Şi să vezi de ce! Pentru că are boaşe, şi sculă,  şi buze, şi mână, şi altele.

Pretextat Tach (Igiena asasinului) este unul dintre cele mai controversate personaje pe care le-am întâlnit. Găseşti multe Citește în continuare „Cum să fii un bun scriitor”