Publicat în Cartea!

E greu să fii om mare!

„Dar chiar aşa îi spusese doamna Hollinger, masiva şi autoritara doamnă Hollinger

man wearing white pants with left foot up
Fotografie de Marco Trinidad pe Pexels.com

sau citise el asta pe undeva?! Undeva, într-o cărţulie din care avea vreo duzină şi prin geamantanul său, fără în­ceput, fără sfîrşit sau şi cu început şi cu sfîrşit. Luîndu-se pe urmele pistruiatului, Paul se întreba ce rost mai avea şi viaţa asta dacă existau cărţile care o arătau mai bine şi mai curat decît putea fi văzută cu ochii liberi, sau, invers, ce rost mai aveau cărţile dacă… pentru că lui, uneori, i se încurcau toate acestea prin cap şi ar fi dorit, din fundul sufletului, împreună cu atîţia alţii, bine intenţionaţi, ca lucrurile, de vreme ce trebuie trăite, să fie ceva mai sim­ple, mai bine organizate ! Dar chiar şi această expresie : „mai bine organizate” era chiar o expresie reală sau una inventată pentru afişe, cărţi, conferinţe şi altele de acest soi?! Mai poţi să ai încredere în propriul tău fel de a gîndi ? Probabil — îşi explica Paul (…)— de aici toate încurcă­turile care îi complicau atîta viaţa şi îl lipseau de un lucru atît de rîvnit de el şi pe care Citește în continuare „E greu să fii om mare!”

Publicat în Sinapse, Spatiul mental

De ce am încetat să gândesc

Există o categorie de oameni – printre care mă număr și eu – care simt nevoia să-și satisfacă în permanență nevoile spirituale și  in valuriîși petrec timpul trecând prin sita gândirii o mulțime de teorii, despre ce există și ce nu există, dar ar putea exista; aici fiind cuprins tot ce poate specula mintea. Citesc, prelucrează, sortează, adaugă, elimină, apoi dezvelesc cearșaful și inaugurează, în conștiință, încă o taină „descoperită”, încă o problema grea „rezolvată”. Este un mod de viață deloc facil, cum poate cred unii, care consumă multă energie sufletească, și fără de care nu pot trăi. Însă…

Alții – printre care mă număr și eu – , dimpotrivă, pun baza mai mult pe nevoile materiale și mai puțin pe cele spirituale, prin angrenarea forțată  a traiului și mentalității proprii –  momentan sunt vinovată – și prin mentalitatea colectivă, regenta care subordonează voința, în cazul familiei mele, mai precis a tinerilor membri. Citește în continuare „De ce am încetat să gândesc”

Publicat în Personal, Recreere

Test hédoniste

1. Trăiește și lasă-i și pe alții să trăiască. 20190507_145853

Nimic mai simplu. De ce te interesează ce fac alții? Doar lasă-i! Nu le spune de ce sau ce, fiindcă asta demonstrează faptul că te interesează. Gândește-te la tine, analizează-te, corectează-te. Învață să trăiești… în pace cu tine și sigur vor trăi  și alții în pace pe lângă tine.

2. Carpe Diem.

De parcă ar fi atât de simplu pe cât sugerează cele doar două cuvinte. Ok, măcar din când în când trăiește clipa. Atunci când simți că nu contează decât acea clipă. După, D-zeu cu mila!

3. Nu duci nimic pe lumea cealaltă. Citește în continuare „Test hédoniste”

Publicat în Sinapse

Sfârșitul lumii

Am murit și sunt pe tărâmul ce separă Hades-ul de lumea viilor. Acest tărâm estehades rivers înconjurat de cinci râuri, fiecare cu alta semnificație. Provocarea este să reușesc să mă eliberez de toate deprinderele urâte și neplăcerile cumulate de-a lungul vieții, pentru a trece Dincolo cu cugetul curat, cu speranța că voi atinge cel mai înalt nivel de contemplare, adică acela de filozof, în concepția lui Platon. Înainte să înaintez pe râurile cu pricina, mă blochez analizând cateva idei platoniene (nu știu dacă am derivat bine cuvântul), și realizez că devin frustrată, existând posibilitatea să revin pe pământ încă multe alte vieți. Păi, de ce? Vezi mai jos: Citește în continuare „Sfârșitul lumii”

Publicat în Pe cand traiam in Vise, Spatiul mental

Un monstru numit frică

Azi noapte am fost fugărită de un monstru. Fiziologic, nu am423e6427152e0acbbea43f92ee0d2ef4 simțit teama, nu tremuram, nu îmi simțeam bătăile inimii, dar ştiam că este obligatoriu să fiu speriată de o dihanie mare şi urâtă, aşa că am simțit frica asta în mintea mea. Am alergat pe un teren accidentat, ușoară ca fulgul, fără transpirații sau respirație sacadată, am zburdat peste noroaie, bolovani şi gunoaie, m-am cățărat pe garduri şi am explorat curțile oamenilor, care nu erau tocmai poteci bătătorite. Nu am putut să nu mă întreb, chiar și în vis, de ce nu îșiîngrijesc oamenii curțile? Mi-a placut aventura mea, și m-am simțit ca un personaj dintr-un film cu spioni. Monstrul nu l-am mai văzut, dar ştiam că este în spatele meu. Am găsit un adăpost în care m-am ghemuit şi am rămas acolo până când m-am simțit în siguranță.

Nicio pasiune nu fură minții toate puterile așa de bine cum o face frica. – Edmunde Burke

A trecut prea mult timp de când am avut visul ăsta și nu-mi amintesc continuarea. Citește în continuare „Un monstru numit frică”

Publicat în Povestea mea

Iubirea virtuală III (Karamela 7)

Inceputul aici.

ViseMand:

– Are cineva ceva împotriva oamenilor care vor să flirteze pe fc71351f8ab2f8c6e26b3cf95cd79392net? Că eu nu cred că e mai mult de atât, cel putin în majoritatea cazurilor,  flirtul pe net e atât de simplu… doar cuvinte, şi nu trebuie să priveşti pe nimeni în ochi, sau să te privească pe tine; şi de multe ori este inofensiv.

Martzy:

– ViseMand, să ferească Dumnezeu să fie ofensiv!!

ViseMand:

– Martzy, e drept că am fost martor la flirturi care atacau pe flancul stâng sau care creau diversiuni cu avangarda. Citește în continuare „Iubirea virtuală III (Karamela 7)”

Publicat în Povestea mea

Iubirea virtuală II (Karamela 6)

Prima parte  din Virtualul.

– Nu sunt de acord cu iubiri virtuale. Nuu, alea-s iluzii. Bune şid1eec63eed4ae67eb58748b8e63ec462 ele la timpul lor, DAR iluzia trebuie să se ancoreze în realitate şi să devină adevăr. Te îndrăgosteşti de imagine… şi de aia trebuie mers mai departe, să vadă omul dacă este doar imagine sau este şi substanță. Da, uneori e nevoie doar de o iluzie. Că, de multe ori în viață… nah e complicat subiectul.

Şi Ditte nu a mai continuat ideea. Era persoana căreia îi plăcea să-şi petreacă timpul printre gândurile şi însemnările ei. Citește în continuare „Iubirea virtuală II (Karamela 6)”