Publicat în Povestea mea

La uliță…

Pe ulița satului s-au adunat pe la porți o mulțime de moși și babe cu chef de vorbă. casa_vrajitoareiAcuma, nu știu dacă toți erau moși și babe, dar de munciți ce erau, bieții oameni, așa păreau. Eu, un țânc de câțiva anișori, nu eram capabilă să observ diferențele de vârstă, iar basmalele care acopereau chipurile femeilor erau parcă intenționat concepute să le ascundă orice urmă de feminitate. Nici bărbații nu erau mai breji. Dacă aveau vreo stea în frunte, cum auzisem eu de la bunica, nu li se vedea din cauza pielii pârlite de  soarele care se repezea asupra lor zi de zi, fără odihnă.

Bunica mea îl certă pe bunicu, mai în glumă, mai în serios:

– Măi, Petre, dar te mai speli și tu pe fața aia vreodată? Tot cătrănit te văd, că mai un pic și nu te mai recunosc.

Bunicul îi aruncă uitătura aia care se voia pe jumătate amenințătoare, iar pe jumătate împăciuitoare și-i spuse: Citește în continuare „La uliță…”

Publicat în Cartea!, Spatiul mental

Deprindere de a vizualiza și de a fi cocreator

„Când e vorba de meditație și de Screenshot_2018-09-18-22-57-29rugăciunea individuală, este important să luăm în considerare conceptul de libertate. Liberul arbitru și libera acțiune sunt convingeri că oamenii au puterea de a alege în cunoștință de cauză. Conotațiile spirituale ale liberului arbitru îi dau individului autoritatea să se conecteze la ceea ce el percepe ca fiind Dumnezeu sau Creatorul. În ThetaHealing, folosim Liberul Arbitru pentru a conecta aspectele interioare și exterioare ale Divinității din lăuntrul nostru la cele din exteriorul nostru. Ni s- au dat instrumente precum cinstea și respectul față de ceilalți, însă Creatorul ne iubește îndeajuns pentru a ne permite să aveam propriile noastre ocazii de a ne bucura de viață, fără să intervină ori să ne judece. În timp ce trăim această viață, ni se dau ocazii să ne creăm propriile noastre poteci pentru a ne găsi calea. Existența noastră poate fi percepută ca un frumos proces de învățare și explorare fizică, mentală și spirituală.  Citește în continuare „Deprindere de a vizualiza și de a fi cocreator”

Publicat în Personal

Jurnal 16.07.2019

Ceva se intampla in mintea mea. Am citit cateva ore articolele blogurilor pe care le urmaresc, si nu sunt in stare sa fac niciun comentariu coerent. Vreau sa scriu o poveste, doua, trei – Oana mi-a pregatit si desenele – dar nu se leaga niciun cuvant de altul. Este aproape o luna de cand m-am incalcit in ganduri si nu sunt in stare sa le ordonez. Voi mai ramane putin in umbra. Sper doar sa nu spuna lumea ca sunt uracioasa.

singur

Fotografie editata cu paperartist

Publicat în Bloguri

Cum si de unde apar articolele marca „condeiblog”

In urma provocarii mele de a va face sa destainuiti modul in care se astern textele condei blogvoastre, ma declar fericita detinatoare al inca unui raspuns, la fel de limpede si amplu ca si cele anterioare.

Cum si de unde apar articolele marca  condeiblog vedeti in raspunsurile de mai jos. Pana si raspunsurile date formeaza o poveste frumoasa, iar mie mi-au dezvaluit putin mai mult din caracterul autorului din spatele blogului: calm, bun-simt,  perseverenta, afectiune, dar si o usoara melancolie. M-am identificat cu condei la unele puncte, in special la nr. 6, dar am invatat de la el ca este necesar sa recitesc textul de mai multe ori inainte de a-l publica, pentru a descoperi eventualele scapari. Repetitia, of, Doamne! ca rau am facut-o de oaie cu repetitia la interviul Monei (O carte nescrisa). Daca nu ma grabeam  evitam „dar-urile” alea infinit de multe. 🙂

Interviu despre modul in care scrii

1)     care este locul preferat pentru scris? Citește în continuare „Cum si de unde apar articolele marca „condeiblog””

Publicat în Sinapse, Spatiul mental

Antrenarea creierului

În urmă cu puțin timp, ți-am recomandat această carte. Cred cropped-sinapse1.pngcă poate fi un cadou bun de Crăciun, cu atât mai mult că urmează o perioadă de tihnă în viața fiecăruia (sau în orice concediu – postul ăsta este republicat), potrivită pentru a ne reorganiza şi, de ce nu, pentru a ne mai instrui puțin creierul, implicit sănătatea şi starea de bine.

Andrew Newberg, unul dintre autorii cărți, ne prezintă opt, doar OPT modalități de a obtine sănătate fizică,  mentală şi spirituală, după cum urmează:

8. Zâmbiți. „Chiar dacă nu vă vine să o faceți, simplul act al zâmbetului repetitiv ajută la întreruperea tulburărilor stării de spirit şi întăreşte abilitatea neuronală de a menține o viziune pozitivă asupra vieții”. Citește în continuare „Antrenarea creierului”

Publicat în Bloguri

Florina Turuga scrie…

Am mai primit un raspuns la exercitiul propus de Andra Serbanescu, autoarea cartiinatura  „Cum se scrie un text”. Pe Florina Turuga am descoperit-o dintr-o curiozitate, la inceput, dar treptat am realizat ca avem  multe lucruri in comun, sau am avut, fiindca preocuparile mele s-au mai schimbat odata cu inaintarea in varsta a copiilor mei. Cu toate acestea, continuam sa avem preferinte comune: nevoia de cunoastere, de perfectionare, inclinatii spre crafturi, preocupare pentru calatorii si pentru acelasi tip de lectura.

Florina Turuga scrie… povesti pentru copii, la inceput pentru copiii ei, dar are un proiect serios in vizor. Prima carte de povesti.

Daca ai inceput sa lucrezi la un proiect, straduieste-te sa-l duci pana la final. Asta am invatat din interviul de mai jos:
Citește în continuare „Florina Turuga scrie…”

Publicat în Povestea mea

Amintirile unei cărămizi

Două cărămizi din chirpici se încălzeaumicul-constructor la soare pe vârful unui deal, la o margine de grajd. Căldura razelor le-au adus într-o stare de toropeală de nu mai puteau să-și țină ochii deschiși. Ar fi adormit pe loc, dacă din grajd nu venea mirosul ăla întepător și înecăcios care le repugna. Și mai erau și zburătoarele alea enorme care bâzâiau necontenit și se tot așezau pe fețele lor.

Au reușit, într-un final, să se liniștească și pleoapele li s-au închis molatec, până când un gând a străfulgerat-o brusc pe cărămida cea bătrână și cu formă ciudată, și dulcele somn i s-a risipit cât ai zice „Bau!” Citește în continuare „Amintirile unei cărămizi”

Această „viață care contează” este moștenirea noastră. Cu cât îmbătrânim mai mult, cu atât devenim mai liberi să fim cei ce suntem cu adevărat. Acel „cine sunt cu adevărat” este moștenirea noastră. Ea este legată, în toate formele sale, de sentimentul de libertate, datorită alegerilor pe care le facem.

via Michael Gurian – Ani minunați. O nouă perspectivă asupra vieții după cincizeci de ani — Monitorul Psihologiei®

Michael Gurian – Ani minunați. O nouă perspectivă asupra vieții după cincizeci de ani — Monitorul Psihologiei®

Publicat în Cartea!

Metafizica tuburilor

„La început nu era nimic. Iar nimicul nu era nici gol, nici pus­tiit şi nu avea nevoie de metafizica-tuburilornimic în afară de sine însuşi. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Pentru nimic în lume nu ar fi creat ceva. Nimicul nu doar că-i era prielnic: mai mult, îl copleşea.

Dumnezeu avea ochii veşnic des­chişi şi ficşi. Dacă ar fi fost închişi, nu s-ar fi schimbat nimic. Nu era ni­mic de văzut, iar Dumnezeu nu privea la nimic. Era plin şi dens ca un ou tare, cu care se mai asemăna prin nemişcare şi rotunjime. Citește în continuare „Metafizica tuburilor”

Publicat în Cartea!

Vremea tornadei

O poveste reală despre viață, care-ți trezește 20190518_210031simpatii și antipatii față de personajele care o trăiesc. Cu excepția copiilor și poate a unor apariții fugare, despre care nu știm decât atât cât ne lasă autorul să știm, niciunul dintre personaje nu are un comportament demn de urmat, dar culmea este că, dacă ești cinstit cu tine, îți poți identifica trăirile cu ale acestora, și îl poți recunoaște acolo și pe aproapele tău. Poate face parte din familie sau este doar una dintre cunoștințele tale. Toți cunoaștem un Toni, un Horațiu, o Dorina, Larisa, Vica sau o Mirabela, personaje care văd viața ca pe o luptă și care de multe ori adoptă tactici greșite în speranța unor victorii. Fiecare dintre ele poate avea sute de pagini de roman, doar al lor. Citește în continuare „Vremea tornadei”