Antrenarea creierului

În urmă cu puțin timp, ți-am recomandat această carte. Cred că poate fi un cadou bun de Crăciun, cu atât mai mult că urmează o perioadă de tihnă în viața fiecăruia, potrivită pentru a ne reorganiza şi, de ce nu, pentru a ne mai instrui puțin creierul, implicit sănătatea şi starea de bine.

Andrew Newberg, unul dintre autorii cărți, ne prezintă opt, doar OPT modalități de a obtine sănătate fizică,  mentală şi spirituală, după cum urmează:

8. Zâmbiți. „Chiar dacă nu vă vine să o faceți, simplul act al zâmbetului repetitiv ajută la întreruperea tulburărilor stării de spirit şi întăreşte abilitatea neuronală de a menține o viziune pozitivă asupra vieții”.

Mai sunt multe alte argumente în favoarea zâmbetului, dar te las să le descoperi singur. Bineînțeles că ai observat şi tu efectul pozitiv pe care îl produce zâmbetul asupra noastră şi a celor din jurul nostru. Problema este că uităm să zâmbim, la fel cum uităm şi să respirăm. Am văzut femei care merg întruna cu un zâmbet tâmp pe față. Ori nu le stă lor bine zâmbetul ăla,  ori chiar este cam exagerat. La polul opus, eu. Eram in „fir”, şi  în fața mea văd o femeie extrem de încruntată şi de-a dreptul urâtă. M-am gândit ce putea să o facă atât de urâtă pe femeia aia. Părul dezordonat, culoarea lui, lipsa rujului? Am făcut un exercițiu. Am zâmbit, iar… reflexia mea (o, eu eram?!) a devenit dintr-o dată altă persoană. Caldă şi plăcută la înfățișare. Bine, dacă aveam la mine şi o soluție pentru curățat geamuri poate că aş fi fost de-a dreptul frumoasă.

7.  Rămâneți activ intelectual. „Când vine vorba de dendrite şi axoni care conectează un neuron la alte câteva mii, dacă nu îl folosiți, îl pierdeți.”

Ştii că emisfera dreaptă a creierului este răspunzătoare cu arta şi îndemânarea, iar cea stângă cu logica şi limbile străine,  da? Nu ştiu tu, dar eu, dacă folosesc o emisfera, cealaltă se deconectează. Am avut o perioadă (de câțiva anişori), în care eram avidă după crafturi şi cercetam, şi lucram zi şi noapte la mini afacerea mea. Nu aveam timp pentru lecturi, iar singurele discuții erau legate de pasiunea mea. M-am trezit la un moment dat că nu mai eram în stare nici măcar să gândesc cuvântul potrivit într-o discuție de altă natură, darămite să leg o frază inteligentă. Ținând cont că în familia mea au fost cazuri de Alzheimer, am zis stop. Mi-am reluat lecturile, mi-am luat un job şi am devenit persoana cu două mâini stângi.

6. Relaxați-vă conştient. „Nu spun să trageți un pui de somn, sau să vă instalați pe canapea în fața televizorului. Spun să scanați fiecare parte a corpului ca să reduceți tensiunea musculare şi oboseala fizică.” Afli mai departe din carte ce şi cum…

Aici trebuie să lucrez bine. Întâi că mi se pare absurd să-mi scanez corpul, necunoscând anatomia. S-ar putea să  mă gândesc la splină, dar să scanez în partea dreaptă; s-ar putea să-mi imaginez plămânii îmbâcsiți de fum şi, Doamne fereşte, să-mi stric ceva prin autosugestie. Oricum, am încercat de câteva ori şi de fiecare dată adormeam înainte să trec de abdomen.

5. Căscați. „Râdeți dacă vreți” – poate că ai râs de mine când ți-am sugerat asta – „(desi ați face mai bine creierului dacă ați zâmbi), dar după părerea mea profesională, căscatul este unul dintre cele mai straşnic păstrate secrete în neuroştiință. Căscatul  a fost folosit […] ca un mijloc eficient de reducere a hipertensiunii din găt şi a anxietății” + alte patru pagini de informații.

O-ho-ho, cât de bine mi-a prins căscatul în concediul din vara asta! Amănunte nu dau, fiindcă nu vreau să intru în detalii intime. Oricum, m-am relaxat atât de tare, încât am reuşit performanța să las cuvintele să treacă pe lângă mine, fără să reacționez (şi eu chiar mă aprind), iar soțul meu, s-a relaxat atât de tare, doar auzindu-mă căscând, încât era foarte aproape să facă accident cu mașina.

4. Meditați. „Dacă stați într-o stare contemplativă între douăzeci de minute şi o oră, experiențele vor tinde să devină tot mai reale, afectând sistemul nervos în moduri care sporesc sănătatea fizică şi emoțională. Hormonii şi neurochimicalele antistres sunt eliberate în tot corpul, la fel şi neurotransmițătorii ce cresc plăcerea şi descresc depresia precum domina şi serotonina.”

Ei, aici e aici! La primele experiențe, m-am simțit foarte relaxată,  cu toate că la final mi-am simțit mâinile şi capul atât de grele, de parcă tocmai coborâsem dintr-un sequia. Nu mă întreba. Apoi, s-a întâmplat să nu mă conectez deloc cu universul, dar următoarea experiență nu am să o uit niciodată. După douăzeci şi cinci de minute de meditație, când am revenit cu picioarele pe pământ îmi tremura corpul, iar când am deschis ochii, am izbucnit în plâns. Nu ştiu ce s-a întâmplat, dar cred că am adunat atât de multe emoții, încât, la final, am simțit de parcă a țâşnit duhul din mine. Din păcate, munca nu mi-a mai lăsat timp pentru meditații, dar chiar trebuie să mă reorganizez.

3. Exercițiile aerobice. „Exercițiul viguros întăreşte fiecare parte a creierului, la fel ca şi a trupului.” O, da! Aici nu pot decât sa-mi tot fac autocritica. Am încercat, dar nu ma împac deloc cu sportul. Mare păcat. Cândva am alergat la maratoane.

2. Dialogul cu alții.  „Limbajul şi creierul uman au evoluat paralel, îngăduindu-ne să excelăm În fața abilităților fizice şi mentale ale altor mamifere si primate. Şi dacă nu ne exersăm abilitățile de limbaj, largi porțiuni ale creierului nu se vor interconecta efectiv cu alte structuri neuronale. Dialogul necesită interacțiune socială şi cu cat avem mai multe legături sociale, cu atât mai puțin vor intra în declin abilitățile noastre cognitive. Orice formă de izolare socială va afecta importante mecanisme din creier, ducând la agresiune, depresie şi diferite tulburări neuropsihiatrice. Fără dialog, nu am fi capabili să cooperăm cu alții, iar fără cooperare, comportamentul uman degenerează rapid în conflict.”

La capitolul ăsta sunt repetentă în repetate rânduri. Acesta este unul din motivele pentru care am revenit la blog. Măcar aici…, deşi ştiu că este doar o soluție de moment. Am mai trecut prin asta.

1. Credința . „Ca să ai înclinații spirituale trebuie să te bazezi pe credință. Cei care nu cred în astfel de tărâmuri vor folosi criterii diferite ca să îşi gestioneze deciziile şi ideile, dar şi ei trebuie să se bazeze pe intuiție şi credință ca să îi ghideze printre aspectele necunoscute ale vieții. Niciunul dintre noi nu poate fi sigur că a luat decizia „corectă”, mai ales când e vorba de concepte abstracte precum justiție, corectitudine sau idealuri morale. Dacă nu avem credință că luăm cea mai bună decizie cu putință, atunci vom fi roşi de îndoială. Iar îndoiala, cel puțin în ceea ce priveşte creierul, este o condiție precară de viață.”

Se simte. Se simte in viață când ai credința că faci alegerea potrivită,  că ştii ce doreşti şi priveşti cu optimism spre viitor. „Credința poate fi definită ca abilitatea de a avea încredere În propriile credințe. […]

„CREDINȚA ESTE ESENȚIALĂ ÎN MENȚINEREA UNUI CREIER SĂNĂTOS, DAR DACĂ EXCLUDEȚI EXERCIȚIUL ŞI COMPANIA, VĂ VEȚI AFECTA SĂNĂTATEA. DECI SFATUL MEU ESTE SĂ LE FACEȚI PE TOATE TREI.”

Pentru mine este greu să schimb ceea ce sunt de atâția zeci de ani, dar transfer din cărți aici pe blog,  în speranța că îmi vor fi la îndemână şi vreodată mă voi gândi mai mult la starea mea spirituală decât la cea materială.

Să-ți fie credința punte către pace şi frumusețe, cititorule!