Uimire și cutremur – Amelie Nothomb
” Copil fiind voiam să devin Dumnezeu. Foarte repede am înțeles că ceream prea mult și-am mai turnat puțină agheasmă în vin: aveam să fiu Isus. Mi-am dat seama curând că aveam o ambiție excesivă și am acceptat să ‘mă fac’ martir când voi fi mare. Adultă, am hotărât să fiu mai putin megalomana și să lucrez ca interpretă într-o companie japoneză. Vai, era prea mult pentru mine și a trebuit să mai cobor o treaptă, devenind contabilă. Nimic însă nu putea incetini fulgerătoare mea coborare socială. Am fost așadar mutată pe post de a cincea roată la căruță. Din nefericire -ar fi trebuit să-mi dau seama- a cincea roată la căruță, pentru mine, tot prea mult era. Am fost atunci investită cu misiunea finala: curățarea budelor.”
2008
Tare mi-e dor de cartea asta!
Sinapse 
O fascinanta forma a evolutiei spre ABSOLUT ! Frumos Citat ! Mi-ar place sa citesc acest autor, si chiar sa-l cunosc personal.Cam asa percep si eu evolutia spre desavârsirea absoluta, atemporala a fiintei !
P.S/ Azi dimineata ajungând mai devreme ca de obicei pe santier, ma uitam la gunoierii ce încarcau pubelele în camionul municipal, si-mi ziceam în gând, ca este un job onorabil si atât de …necesar si important în contextul marilor cantitati de guloaie pe care omul civilizat modern le produce zilnic ! 🙂
Noapte buna, draga Prietena !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Foarte interesant cum vezi tu evoluția spre ABSOLUT.
Acuma, ca spui tu asta despre oamenii care aduna gunoaiele după noi, am realizat cât respect am pentru ei. Foarte des ies în întâmpinarea lor ca sa-mi recuperez pubelele si să economisească ei timp. Nu uit niciodată multumescul de rigoare.
P.S. Ești norocos ca ești vecin cu Amelie Nothomb. Poate îmi faci și mie rost de un autograf. 🙂
ApreciazăApreciază
Daca o-ntâlnesc, PROMIT ! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sunt răbdătoare.
ApreciazăApreciază
Esti îndragostita
ApreciazăApreciază
Nu ar fi prima dată când nu înțeleg ce spui. De cărțile lui Amelie? Am fost. Apoi am citit mai multe, și nu am mai fost. 🙂
ApreciazăApreciază
…de VIATA !
ApreciazăApreciază
Încerci să-mi induci starea asta? 🙂
Mi-ai dat tema de gândit, deși as opta spre nu.
ApreciazăApreciază
Nu cred ca încerc sa induc nimic, nimanui, prin comentariile mele pe bloguri, însa, daca totusi, gândurile mele sincere, exprimate în cuvinte simple, sarace, dar directe si fara ipocrizie, pot aduce o stare de mai bine sufletelor cititorilor, nu pot decât sa ma bucur si sa continuu, relationarea virtuala cu cei ce-mi accepta aberatiile si nebuniile gândurilor mele nonconformiste, LIBERE si rebele… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Autoinducerea este foarte importantă pentru mintea noastră. Este suficient să citim de câteva ori un mesaj motivațional „sunt un om fericit! „, „iubesc viața! „mă implic…” s.a. și ceva se schimbă în noi. Bine ar fi sa putem păstra starea asta mai mult timp.
ApreciazăApreciază
Pai ce te împiedica sa o pastrezi pentru eternitate, aceasta stare de autoinductie, autocontrol ? Stii tu, draga Amalia, câta energie fizica, sufleteasca si psihica poate produce, credinta, speranta si mai cu seama IUBIREA ABSOLUTA ? Stiai ca prin credinta si trairea în IUBIRE omul gaseste adevarata continua, evolutiva si atemporala, fericire ? Stiai ca IUBIREA este „cheia” deschiderii cerului si înaltarii (evolutiei) spre dimensiuni noi si experiente inimaginabile de catre ratiunea si sentimentele simturilor primare ? Ai încercat vreodata sa tolerezi si sa accepti oamenii (fie buni fie rai) asa cum sunt, si sa-ti raportezi viata la Hristos ?
Îti recomand sa încerci, iar daca vei fi sincera si corecta cu tine însuti, (fara sa trisezi :)) … ) te asigur ca vei simti rezultatele benefice, în toata aspectele si planurile existentei.
Încearca sa ierti si chiar sa iubesti, sa raspunzi pozitiv celui ce te persecuta, pe cel mai mare dusman pe care l-ai avut, îl ai sau îl vei avea în viata ta,
Deviza mea: „Nu te lasa învins de rau ci învinge raul prin bine.”
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asta învăț și eu, Iosif. Sunt autodidact, posibil sa meargă mai încet.
ApreciazăApreciază
Viteza nu-i esentiala când timpul este infinit, când ratiunea si simtirea, în *SURSA DE LUMINA* …SUNT !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cred că o iau la recitit. Prea mi-ai făcut poftă!
ApreciazăApreciază
Și eu o iau la recitit. De asemenea, Igiena asasinului și Metafizica tuburilor.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bonjour, Joseph!
Je connais le français au lycée. Mais j’ai obtenu mon diplôme d’études secondaires il y a trente ans.
Vivre Google traduction!
Tu peux rire si tu veux. 🙂
ApreciazăApreciază
Dincolo de cea ce lasi sa se vada, de aparentele relative ale perceptiei simturilor primare, esti o fiinta minunata, reala, pragmatica, adorabila, asa ca nu gasesc motiv nici macar de a zâmbi la comentariul precedent.
Fii binecuvântata cu pace si har divin, draga Amélie !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
♥
ApreciazăApreciază