Vând lună cu balansoar

- Privește luna, uite-o acum! Fixează-ți privirea și golește-ți mintea. Întinde mâna și o cuprinde, chiar și nicicum. Cuibărește-o în sânul fierbinte și transmite-i dragostea, apoi trimite-o! Adierea nopții-mi va fi vestitorul șiîn drumul ei, spre inima-mi ce jinduie, va spune lumii și nelumii tot adevărul. Să știe intreaga omenire că ea va fi cea care... Citește în continuare →

Reclame

Tinerețe vesnică

Rețeta următoare începe tot cu invariabilul butoiaș cu vin roșu de Valdarno și continuă cum urmează: "Laetus in aeternum! Topește și arde într-o tingire de fier o bucată de cositor și amestecă-i cenușa cu vin. Ia o uncie de aur și încălzește-o într-un mojar, împreună cu sare albă de mare și apă. Pînă cînd sarea... Citește în continuare →

CAIN

Cain al lui Saramago este o reinterpretare a Genezei, în mod teoretic și meditativ. Poate unii ar vrea să facă această carte bucăți, alții se amuză citind-o, dar eu am citit-o dintr-o suflare , ușor tristă, uimită de raționamentul clar al lui Jose Saramago, raportat la realitatea crudă în care trăim. Este o interpretare brutală și... Citește în continuare →

Subluna

Din cuvinte cheie, alese la întâmplare: Simfonia era pe sfârșite. Doar câțiva spectatori mai rămăseseră în sală. Se prefăceau că aplaudă,  poate de milă,  poate de frică... Când ultimul spectator a părăsit sala,  căutătorul de talente a pășit pe scenă, cu figura șireată a agentului de marketing, pe care o avea pregătită pentru situații de criză. Curajos,... Citește în continuare →

Nu te-ai trezit azi să fii mediocru

Trebuie să recunosc că m-am cam supărat  pe Fiodor M. Dostoievski. În volumul II din Idiotul (care este mult mai contemplativ, mai filozofic și chiar educativ decât primul volum, în care se pune baza pe acțiune), una din temele dezbătute de d-nul Dostoievski este mediocritatea.  Vezi și sinuciderea. Nu pot să nu îmi fac introspecția după... Citește în continuare →

Mă ucide rușinea

Azi m-a rupt rușinea.  Azi,  aversiunea față de semenii mei a ajuns la apogeu. Rușinea asta e ca o boală cruntă, fără leac. Se pare că nu există tratament,  iar eu nu mai pot să trăiesc cu boala asta. Doar două zile mi-au trebuit pentru observațiile de mai jos și concluzii. Sunt peste 850 de... Citește în continuare →

Poppinsi și Schwarzeneggeri

Tramvaiul e plin de copii cu vârste cuprinse între 7 - 10 ani. Cei mulți sunt însoțiți de  Mary Poppins,  ceilalți par din clasa polițistului de grădiniță,  Schwarzenegger. Primii au zâmbete largi,  ochi jucăuși și pistrui săltăreți, pe când ceilalți au privirile coborâte, obraji îmbufnați și voci sparte. Mă strecor printre copiii lui Mary Poppins... Citește în continuare →

Cum mă-nveți, Doamne, așa mă ai!

Continuarea scrisorii unui muribund,  pe nume Ipollit, din cartea lui Dostoievski – Idiotul, care se întreabă, în ultimele zile de viață, ce rost are să vrea să trăiască aceste zile și pe cine ar supăra dacă ar vrea să le pună capăt? Cine ar vrea să-l vadă torturat de chinurile bolii și ce misiune mai poate... Citește în continuare →

Adrian Berinde

SĂRUTĂ-MĂ Sărută-mă, acum cât mai e vreme! Pământul se cutremură sub noi, Un pumn de explozibil Se-mprăștie prin vene, A-nțepenit și timpul... și s-a oprit la doi. Sărută-mă, acum cât se mai poate! Neliniștea din oameni stă la pândă, Orbiți de strălucire, se târâie în coate Înspre țara-n care lupii vor să-i vândă. Sărută-mă, acum... Citește în continuare →

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑