„Dacă m-ai vedea
Cum stau și nu respir,
Uscat și imobil,
Captiv în inutil,
Umbra mea ar fi
Cadoul de o zi
La ghemul fără fir
Țesut din inutil.
Dar, deodată,
Am fumat un nor
Și de-atuncea
Mă prefac că zbor.
Și de vrei să cad
Spre cerul prea înalt,
Spre alte lumi să strig,
Că-n vara mea e frig,
Tot la fel voi fi!
Și nu te mai gândi,
Că-s gânduri trei la kil,
Uitate-n inutil. ”
Adrian Berinde – „Dumnezeu râde singur”
Reclame
Al naibii asta dupa ce ca a facut lumea asa cum e mai si rade 🙂
ApreciazăApreciază
Eu nu cred ca râde. Cred că își vede de treaba lui și mai face niște lumi, poate mai bune.
ApreciazăApreciază
Adica tot folosim si noi la ceva 🙂 eu nu cred ca invata sa le faca mai bune, nu il duce capul. Serioz
ApreciazăApreciază
Pai, dacă de miliarde de miliarde de ani are același job description sigur are ceva experiență.
Sa ne înțelegem, sunt agnostic. Spun asta ca sa mă înțelegi mai bine. La următorul dialog pe tema asta s-ar putea sa vin cu ideea de inginerie genetică. Nimic nu e bătut în cuie. Unde am văzut asta? 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
era parca pe undeva 🙂
ApreciazăApreciază
Nimic nu e inutil. Totul este sub conrolul Stapânului Absolut al Universului, Fii linistita si multumeste-I pentru ca existi si percepi existenta lumii care este un paradox superb pentru gândirea evoluata de IUBIRE neconditionata.
ApreciazăApreciază
Mă tot străduiesc… 🙂
ApreciazăApreciază