Publicat în Recreere, Sinapse

Serviciu contra serviciu

– Am o sarcina pentru tine. Trebuie să mergi la un om și să-i spui că trebuie să mă plătească pentru serviciul pe care i l-am facut aseară. Uite,  te duci la blocul de pe colț și intri la prima scară. Bați la prima ușă de pe partea dreaptă. Când îți deschide omul ăla îi spui să-ti dea banii.

Mă duc,  fiindcă sunt copil,  iar dacă un adult îmi dă un ordin eu trebuie să-l execut.hi

Găsesc blocul,  găsesc scara,  găsesc ușa și bat. În ușă,  o femeie își înfige privirea în adâncul ochilor mei. Mă simt intimidată și încep să tremur ca varga. Acum, ce fac? Nu mi-a zis ce să fac în cazul în care răspunde o femeie. Sunt copil, așa că primul gând este să spun adevărul:

– Mi-a zis o femeie să îi transmit lui nenea,  care stă aici, că trebuie să îi dea bani pentru (hm! care era cuvântul? ) ce i-a făcut aseară.

Am impresia că femeia din ușă are picioare din gumă,  fiindcă începe să se clatine și se sprijină de toc. Se face albă la fața,  apoi roșie și parcă văd aburi ieșind din nările ei. Sau nu? Sunt copil și imaginația mea o ia câteodată razna.  Face un pas în afară ușii,  iar mie mi face atât de frică încât îmi simt inima când în țeastă, când în pantofi.

-Și,  ce i-a făcut bărbatului?

Eu sunt copil și spun adevărul,  dar înaintea adevărului este teama de rușine pe care nu o pot suporta, fiindcă mă lasă fără apărare. De aceea,  la o intrebare, nu răspund „nu știu” de teamă să nu râdă oamenii de mine,  așa că mă dau deșteaptă sau disimulez, ca să îi păcălesc.

– Aseară,  nenea a luat-o pe tanti de mână și i-a zis că este frumoasă, după care i-a dat un pupic pe obraz. Tanti a atins piciorul lui nenea,  iar el e scos un oftat. Poate l-a durut. S-au plimbat până în camera a doua. Acolo,  cred că au sărit cu picioarele pe pat,  așa cum fac eu cu sora mea,  că prea scârțâia patul.

Femeia din ușă a început,  cu adevărat,  să scoată aburi pe nări și foc pe gură.

-Care femeie?  Unde-i? Arată-mi-o și mie!

– Aia de acolo,  tanti!  și o iau la fuga,  iar instinctul îmi spune că trebuie să țip cât mă țin plămânii.

– Fuuugi!

Când taurul furios rămâne mult în urma noastră,  într-o pauză de respirație profundă,  o întreb pe femeie:

-Dar ce serviciu i-ai făcut lui nenea?

– I-am călcat uniforma de militar.

– A, da?

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s