Asa am facut mereu. Cand sa ma apuc sa scriu si eu din gandurile mele, ma invadeaza gandurile altora, imi umplu camarutele creierului si nu le mai gasesc pe ale mele. Poate ar trebui sa mai si obosesc tot cautand informatii.
Sunt la lucru, nu ar trebui sa am timp sa scriu pe blog, insa e atata pace in jurul meu si ascult o muzica extrem de relaxanta, incat ma simt ca in vacanta. Nici acasa nu am atata liniste. Mai jos pun filmul de pe youtube cu ce ascult acum. Poate vor si altii sa se relaxeze la serviciu. Conditia este sa indepartezi de langa tine tot ce iti provoaca stres: seful, colegii, telefonul … 😀
Aveam ganduri critice, dar nu le mai gasesc. Zau ca nu am intentionat sa ma relaxez atat de tare. Terapia prin muzica a functionat si de data asta.
Eu stiu ca ma pandeste Alzheimer-ul, mai in gluma o zice fiica-mea, mai in serios o spun eu. De multa vreme imi dispare intr-o fractiune de secunda ideea care abia mi-a venit.
Am visat doua lighioane foarte ciudate. Nu erau serpi, dar nici soparle. Parca erau niste viermi uriasi si foarte grasi, care stateau putin incolaciti pe coada si cu restul corpului pe verticala. Doar stateau la capatul unei scari pe care trebuia sa urc si ma priveau drept in ochi. Doamne, cat erau de grasi (viermii) si de urati!
Gata, a venit sefu’ si m-a sunat colegul meu pisalog cu care am vorbit la telefon 4 minute pentru o informatie care se putea spune in 30 de secunde. Si cand i-am spus candva ca o „lalaia” prea mult la telefon s-a simtit extrem de ofensat.
„Lalaiala” din blogul meu mi se iarta. nu e business, este locul meu intim si am voie.
Relaxare frumoasa sa aiba toata lumea!
Sinapse 