Publicat în Cartea!

Fuziunea dragostei

 

Jocul de smarald__Culianu

Raza de soare ce-si are in ochii mei izvor

Atins-a ta gratioasa umbra

Spre inima-mi s-alergi grabit cu dor,

Tu, cel in care viata mea s-adumbra.

Inflacarata, vai, eu insami nu mai sunt,

Cu sangele pulsand tu-mi curgi in vine.

Pierduta-acum, nici viata cunoscand

Pana ce nu voi fi sadita in tine.

De tine pagubita, reflex amagitor,

Cu ochii mei cand in oglinda cat

Desarta-i forma-mi, din ea am plecat.

Golul ascuns, sub ast semn pot sa mor,

O carne vana-ntinsa intre flori.

Doar frumusetea ta e-n dulci culori.

“Singurul leac pentru dislocarea interioara a iubitorului ravasit este ca propria sa imagine sa fie primita in sufletul iubitului- altminteri, indragostitul expira in limbul pierderii de sine.”

iata si replica versurilor de mai sus:

Razele invapaiate ale sufletului

Din ochii mei de dor plini au tasnit

Ca doua albinute harnice

Care si-au atins telul in cele din urma.

Imaginea ta generoasa e purtata

Inapoi in inima mea unde se opreste.

Si repede in sange mi se cuibareste,

Incat fiinta mea e tulburata.

In suflet sunt nefericit

Si-n sangele meu infectat s-a intiparit

Chipul sau adorat. Iar inima mi se opreste.

Fiinta mea prea mica

Nu-i in stare sa-ti retina imaginea

Insolenta, rautacioasa, deformata.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s